Copii suntem cu toții și parcă și acum așteptăm cadoul de ziua copilului (cel puțin eu încă îl mai aștept 
). Mâine voi ura copilașilor mei “la mulți ani”, vom cânta cântecele copilăriei mele, vom scrie cu cretă pe asfalt, ne vom juca, vom fi cu toții copii.
Vivat veselia
O portocală
O lume minunată
Mă întreb ce simt copilele de 4-5-6 ani care sunt băgate în seamă de un om mare şi care la un moment dat cu greu se despart de el. Sunt atrase de el, îşi doresc să fie în preajma lui şi el să le acorde atenţie. Multă atenţie.
Or fi îndrăgostite? Nu de alta, dar dacă e aşa a apărut concurenţa şi nu e bine. Mai rău e că două sunt gemene. Mare concurenţă! 
O fetiță.
În sfârșit, a născut! Credeam că o să țină copilul în ea pe veci. Că ăsteia dacă i se pune pata, e în stare să-și sechestreze copilul în burtică.
O întrebare am şi eu. Nevinovată.
Cum poţi să-i interzici unei mame să-şi vadă copilul? Oricât de mult ai urî-o, de ce i-ai interzice să-şi vadă copilul? Nu eşti instanţă, nu ai nici o hotărâre judecătorească în acest sens, de ce îi interzici asta ?
