Archive for » October, 2008 «

Roboţeii de la capătul firului

De câte ori nu ţi s-a întâmplat să suni la un suport tehnic/relaţii cu publicul şi să-ţi răspundă un domn sau o doamnă care începe să turuie nişte chestii mai ceva ca un robot? Foarte des, este?

Eh, de câteva zile realizez că oamenii ăştia aşa sunt educaţi de către companiile în care îşi petrec mai mult de 8 ore/zi. Să vorbească repede şi mult în aşa fel încât nimeni să nu-i înţeleagă. Eu pricep că “time is money!”, dar chiar aşa? Uneori mi-e teamă să-i opresc din ce spun pentru că mă gândesc că vor relua discursul de la capăt şi că trebuie să-i ascult. Acum câteva zile m-a sunat un tip de la ING să mă anunţe că am nişte beneficii pentru că le sunt client şi bla-bla-uri d-astea. Pe cuvânt că nu am înţeles cum se numeşte omul, atât de repede şi-a spus numele şi a continuat cu ce avea să-mi spună. Altă dată, sun la RDS, începe o tipă să spună pe acolo nu ştiu ce, la fel, eu nu înţeleg cum se numeşte. Mă ascultă şi pe mine şi la final îmi spune o treabă, cum că îmi multumeşte şi ştiţi voi, aţi păţit-o probabil. Întâmplarea face ca în aceeaşi zi să mai sun de vreo 2-3 ori şi să am parte de EXACT acelaşi tratament. Adică început şi sfârşit identic.

Acum mă întreb, oare pe oamenilor ăstora la training-uri li se dau 5 fraze pe care trebuie să le memoreze şi apoi îi ascultă? Iar dacă nu le redau cuvânt cu cuvânt primesc buline negre sau nu mai sunt angajaţi? Oare rapiditatea cu care redau frazele alea aste un criteriu de selecţie şi recrutare?

Mai nou am observat că aceşti angajaţi îşi laudă şi susţin misiunea companiei în care lucrează cam peste tot pe unde ajung. Între prieteni, în familie, pe bloguri prin comentarii… Încep să cred că în momentul în care îi angajază le spală un picuţ creierul şi apoi li se dă drumul în lume. Mai grav e că ei susţin ideile companie doar pe perioada în care sunt angajaţi. Când îşi dau demisia sau când sunt demişi încep să arunce cu pietre în cei care le-au dat o pâine ceva timp.

Cred că dacă se mai întâmplă să nu-i mai înţeleg pe ăştia de sună sau răspund la telefon şi cu siguranţă se va întâmpla, o să-i opresc în mijlocul discursului şi să-i văd atunci… :death:

Teama de apă

Prietenii mei ştiu că mie mi-e frică de apă. De apă multă şi nu de apa din cadă! Aşa că nici să nu vă gândiţi să faceţi vreo glumă pe tema asta. Tocmai din cauza asta eu nu ştiu să înot şi nici nu am de gând să învăţ vreodată.

Ei bine, acum realizez că mi-e frică şi de apa din calorifere. Cred că v-aţi prins despre ce e vorba. În fiecare an când se anunţă că se vor face probe la instalaţia de încălzire, eu stau cu ochii pe calorifere ca pe o bombă. Mi-e frică să nu tâşneacă din toate părţile. În dimineaţa asta am auzit cum târâie apa în calorifer. Ce am făcut eu? m-am ridicat brusc din pat şi am controlat toate caloriferele din casă sperând ca din niciunul să nu picure. Eh, speranţele mi-au fost spulberate când din cel din bucătărie ţârâia apă. Nu multă. Cât să am eu ce şterge şi să nu mă pot băga în pat. În momentul ăsta am tot felul de scenarii în cap, că deh, sunt bună la aşa ceva :)) . Îmi inaginez că vin acasă şi găsesc apă pe jos, că o să bubuie şi eu nu voi putea opri apa, o să mă simt ca în clipul ăsta.

Deşi îmi dau seama că aşa ceva nu se va întâmpla, şi că eu sunt paranoică acum, teama de apă există şi nu cred că voi scăpa prea curând de ea. Între timp sper să rezolv problema cu caloriferul din bucătărie şi să dorm liniştită.

Category: My life, Urăsc  One Comment

Este Mutu posedat?

Eu sunt paralelă cu fotbalul. Nu înţeleg sportul ăsta şi nici nu mi-am bătut capul vreodată să-l pricep. Dar acum mi-a atras atenţia o tâmpenie ce ţine de fotbal. Cum că domnul Adrian Mutu vrea să meargă la exorcist. Pentru ce? Păi cică exorcistul l-ar putea ajuta să-şi revină în carieră, să dea mai multe goluri.

Înclin să cred că omul ăsta e dus. Probabil de la prea mult tras pe nas. Poate de acolo i se trage! Nu ştiu! Dar ce legătură are exorcistul cu faptul că el e împiedicat şi că nu dă numărul de goluri pe care şi-l doreşte? O avea draci pe el şi ăia îl ţin de tricou sau ce chiloţi când se îndreaptă spre poartă. Nu m-ar mira să facă şi el o fază gen Bănel, adică un autogol, şi apoi să spună că dracu’ l-a împins spre poarta lui. :))

Sursa

Katie Perry – Hot N Cold

This song made my day! :))