Azi, pițipoanca Simona Sensual!

Posted on April 10th, 2008 by Despina

Simona SensualAre cineva idee ce vârstă are fata asta?? Nu că m-ar interesa, dar m-a făcut curioasă după ce am auzit-o pe un post tv spunând că încearcă să rămână însărcinată de 8 ani de zile și tot pierde sarcina. Eu știam că are undeva pe la 19-20 de ani.

Oi fi având eu insomnii, dar chiar așa să treacă vremea și eu să nu-mi dau seama???

Deci….câți ani are Simona Sensual?

Mama lui de rrom!

Posted on April 10th, 2008 by Despina

Se dă un supermarket plasat într-o zonă destul de aglomerată a Constanței. Se iau câțiva oameni, potențiali cumpărători, și se trimit în el. Care mai de care mai încăpățânat și cu chef de scandal, că deh, e proaspăt ieșit de la serviciu. Nervos, nevoie mare.

Tu ca omul, te uiți prin magazin după cele necesare. Dar îți dorești să te și miști dar observi cu surprindere că nu prea ai pe unde. Într-un moment de mare angajament decizi să-ți ceri scuze și să ceri permisiunea de a trece mai departe. Cu ce te alegi în schimb? Cu o privire ucigătoare și cu o următoarea replică: “Hai fă, treci!!!” E adevărat, doamna care a replicat era un pic mai colorată atât la ten cât și în articolele vestimentare, purta bijuterii impunătoare… Și împreună cu prietena dânsei au continuat să cerceteze nu știu ce produse. Șocat, mergi mai departe în ideea că ți s-a părut că ai auzit asta. Rememorezi momentul și constați că ai replica a fost exact așa cum ai auzit-o. Stupefiant de-a dreptul! Treci mai departe că dacă te pui să comentezi te trezești că mai ești făcut în enșpe mii de feluri.

Și uite așa o după-amiază la cumpărături care se presupune a fi relaxantă te umple de nervi și ajungi acasă frustrat că nu te poți lua în gură cu un conațional….

Oripilant

Posted on April 8th, 2008 by Despina

Întâmplarea a făcut ca zilele astea să mă plimb mult. Mulți km făcuți în 2 zile. Duminică acasă la Tulcea. Mami a fost happy că m-a văzut. Și ieri la București. În scopuri cât se poate de nobile . Trebuia să-mi iau diploma de licență. Acum pot susține cu dovezi palpabile că sunt licențiată în psihologie. Așa scrie pe diplomă, jur!

După ce ne-am rezolvat probleme (eu și Carmen) și am mâncat ceva la Spring time, btw, pizza de la ei SUCKS! Și se pare că la fel sunt și frigăruile pane, am făcut și un tur pentru că tot era vreme super faină. Undeva pe la 20 de grade chiar dacă pe tot drumul înspre destinație a plouat teribil. În această plimbare în care am văzut multe locații de referință am ajuns undeva și pe la colosului lui Gigi Becali. Palatul lui Becali e o chestie. Un kitch! Păcat de construcția aia faină cu o arhitectură interesantă. A trebuit să vină unu’ care să o împopoțoneze cu prostii aurii care străluceau în soare mai ceva ca sabia lui Ștefan cel Mare sau mă rog, după caz, Mihai Viteazul și să mai plaseze și o ditamai crucea de vreo 3m în fața casei. Dar na dom’le, vrea omul să-și arate credința în Dumnezeu. Poate iese Steaua pe primul loc dacă vede Doamne-Doamne crucea patronului echipei. Poate nu mai dă Banel autogoluri dacă se închină acolo. Ce-o fi fost în capul lui de a făcut dintr-un palat cu istorie o clădire kitchioasă? Ce văd eu în toată chestia asta?? Cred că gândește cam așa : “Fuck me, I’m famous! ” Read the rest of this entry »

Never say never

Posted on April 6th, 2008 by Despina

Am învățat că zicala “never say never” e cât se poate de adevărată. Cel care a zis-o a avut mare dreptate. Am observat asta pe pielea mea. De multe ori am spus că nu voi mai face un lucru niciodată. Eh, l-am făcut. Uneori am regretat, alteori nu.

Am dat dovadă de lașitate oare? Sau nu m-am putut abține? Dacă am zis că nu o voi mai face înseamnă că am făcut un lucru greșit, nu ? Atunci de ce l-am repetat? Fără să-mi dau seamă? Am făcut asta fără să gândesc? Bine ar fi să știm răspunsul la întrebările astea. Dar cine știe… Pe moment spunem că nu vom repeta greșelile și apoi uităm ce promisiuni ne-am făcut.

Asta e firea omului. Face lucruri pe care mai apoi le regretă. Își face promisiuni și nu le respectă. Acționează inconștient și când realizeză ce a făcut se cam dă cu capul de pereți. Astea sunt defectele noastre cu care trebuie să ne acceptăm. O să încerc să-mi impun să nu mai spun chestia asta. Nu-mi face mie bine!

« Mai noi | Mai vechi »