Ni s-a întâmplat tuturor să avem prieteni cu probleme de orice fel. Să îi ascultăm, pentru că aşa fac prietenii şi să fim nevoiţi să dăm sfaturi dacă ni se cer. Ei bine, ce facem în momentele astea? Ne spunem părerea sau spunem ceea ce vrea cel în cauză să audă? Cum e mai bine să acţionăm?
Dacă ne spunem părerea şi aceasta nu e în conformitate cu a prietenului/prietenei, vom fi acuzaţi de subiectivism, că nu suntem prieteni adevăraţi, că luăm apărarea unui şi altuia. Dacă spunem ce vrea să audă celălalt asta ar însemna să minţim cu neruşinare. Lucru care într-o relaţie de prietenie nu se face…
Mulţi spun că în momente de genul ăsta pentru prieteni faci orice, chiar minţi. Nu sunt de acord… Ce fel de prietenie mai este aia în care tu nu ai o părere proprie pe care să o exprimi liber? În care minţi? Oricât de prieten ţi-ar fi trebuie să spui adevărul. Chiar dacă asta ar însemna să-i superi pe cei din jur cu părerile tale.
Deci, cum e mai bine să ne purtăm în astfel de situaţii? Adevărul sau ce vrei să auzi?
