It’s my world

De juma’ de oră încerc să comand o pizza, dar fără folos. Unora le-a picat curentul, alţii au terminat programul, alţii nu răspund la cele 3 numere de telefon pe care le-au pus la dispoziţia clienţilor, sau mă rog, a potenţialilor clienţi. Într-un final am renunţat la pizza şi am băut un pahar cu apă care e mai sănătos! )

Cel mai fain e că cei care nu au răspuns la telefon au şi site, un site interesant de altfel unde promit carduri de fidelitate pentru clienţi. Păi măi drăguţilor, cum naibă să aveţi clienţi fideli dacă voi nu răspundeţi ca să primiţi comenzi? Eu una nu văd nici o soluţie!
În concluzie, în Constanţa nu prea ai de unde să-ţi comazi o pizza dacă e trecut de ora 23!

Pentru că s-a luat mitică de gusturile mele muzicale, eu îi dau apă la moară şi îi mai dau una care-mi place.

Santana feat Everlast - Put Your Lights On

Şi-a făcut azi deschiderea cu lume multă şi un concert Holograf undeva de la ora 14. Eu având vedere spre parc, am avut parte de multă agitaţie, claxoane, maşini, oameni mulţi…. Deci nebunie curată a fost azi la mine în zonă.

În fine, am auzit din casă cum au cântat Holograf! Avantaj eu pentru că am evitat să stau înghesuită şi să fiu călcată pe picioare.

Pe seară, la propunerea lui Carmen, am fost să vedem cum stă treaba pe acolo, ce magazine sunt pentru că asta ne interesa pe noi. De la intrare am concluzionat că deschiderea s-a făcut forţat şi zic asta pentru că parcarea nu este încă pavată în totalitate.

Tot de la intrare, dar acum e vorba despre intrarea în mall, observi că păşeşti pe piatră cubică, un real dezavantaj pentru piţipoance. Frate, dacă alea au toc cui e vai de ele! Îşi rup picioarele sau cum a zis Sorin, învaţă the piţiponc style walk încă de afară.

Hai să trecem şi la interior. Aici nu toate magazinele sunt gata, încă se lucrează în spatele foliilor de plastic, se dă cu var, se dă cu mopul, se aşează marfă în rafturi. Cablurile pentru panourile firmelor sau pentru becuri atârnă încă din tavan şi nu dau o imagine tocmai bună noului mall. Podeaua încă e plină de var şi de alte urme ale construcţiei colosale. Da, e mare! E imens!

În fine, dacă am reauzit melodiilor celor de la Holograf din casă, pe Andreea Bălan am văzut-o live! Ce să mai, fata face show, se pricepe. A încercat un live, dar nu a ieşit tocmai bine! Dar nu sunt eu în măsură să vorbesc despre muzică chiar dacă mai cânt din când în când. La concert au asistat copii, mămici, tătici, bunici, piţipoance, cocălari gelaţi şi frezaţi, prinţese cu ciorapi plasă şi cu pantofi cu toc cui, blonde, brune, creţe sau îndreptate cu placa, toate pregătite pentru a-şi petrece după-amiaza la mall!

Se mai preconiza un recital Anda Adam şi unul al Anei Lesko, parcă! Cine dracu să mai stea să le vadă şi pe astea două. Am plecat gândindu-ne ce frumos a fost la mall! NOT!!!!

Nu am vrut să ating nici un subiect cu tentă politică, dar se pare că am făcut-o cu ceva zile în urmă şi o fac şi acum.

Azi m-a frapat nesimţirea cu care candidaţii la primăria Constanţei îşi fac aşa-zisa campanie electorală. În drum spre serviciu, asta fiind undeva pe la ora 12, aud un nene care vorbeşte tare urlă dintr-o portavoce. Iniţial m-am gândit că se anunţă un circ în Constanţa. Şi vocea se apropia de mine încet, dar sigur. Poate chiar prea sigur. La o trecere de pietoni, dau nas în nas cu maşina din care ieşeau zgomotele. O maşină tapetată cu postere A4 cu chipul unui “catindat”. Se răcnea de zor cum că nenea ală, al cărui nume nu l-am reţinut, ar face şi ar drege în cazul în care ar fi ales primar.

5 minute mai târziu, pe un bulevard intens circulat trece o maşina, şi asta tapetată cu postere A4 colorate şi cu chip de om ornate…. Din asta nu mai răsuna o voce suavă ce abera inutil, ci răsuna un cântec de voie bună. Cum e vorba aia? “Să ne bucurăm şi un cântec vesel să cântăm!” Eh, aşa erau ăştia, se bucurau şi un cântec vesel cântau.

Seara, pe la ora 5, când tot omul iese de la serviciu ducându-se către casa lui sau nu, normal că maşinuţele vesele şi tapetate cu postere A4 cu chipuri ale unor candidaţi se plimbă prin oraş şi răcnesc din toţi plămânii promisiuni, cântece şi alte aberaţii. Se perindă prin locurile aglomerate, pe bulevardele intens circulate sau prin zonele foarte populate.

Cum eu am vedere la un bulevard foarte circulat al Constanţei, şi cum ca orice om, vreau şi eu să-mi deschid fereastra ca să respir un pic de aer curat provenit din parcul de vis-a-vis, normal că am tot auzit neni şi muzici de tot felul ce proveneau din astfel de masinuţe tapetate cu postere A4 cu chipurile unor candidaţi la primărie. Deranjant de zgomotos!

De ce trebuie să se promoveze în halul ăsta candidaţii la primărie? Asta se poate încadra uşor la secţiunea POLUARE FONICĂ. Cum se face că atunci când trece o astfel de maşină pe lângă tine, te strâmbi? Deci nu-ţi place ce auzi!

Totuşi…prea mult zgomot pentru nimic!