Copiii mei discutau azi despre politică. Şi cu urechile ciulite la ei, aud:
“Băsescu e un preşedinte foarte rău care taie din salariile părinţilor”
“Eu l-am văzut pe Geoană şi avea un nas aşaaaaaaa (n.r. Pinocchio). Geoană e un prostănac pentru că a pierdut toate alegerile.”
Nu am intervenit. Doar am notat ca să nu uit. Şi mă gândeam eu că dacă şi copiii de 5 ani ştiu toate chestiile astea, distinşii domni amintiţi mai sus s-au făcut de căcuţă răăăăău de tot.
Anul ăsta am stat acasă de 1 Mai. Spun că am stat acasă pentru că nu ne-am mişcat din Constanţa şi am fost la o plimărică prin minunata staţiune Mamaia, aici la 2 paşi de casă, peste drum aproape. Şi ne-a apucat pe noi plimbatul pe la 3 după-amiază.
Doamne, ce mi-a fost dat să văd ziua-n amiaza mare! Piţipoance la tot pasul. La 3 după-amiaza… Piţipoance frate… Multe…
Şi astea sunt doar unele dintre ele.
Mizerie şi mai multă…
Oameni care se bronzau…Muuuuulţi oameni care se bronzau.
A început să mă oprească lumea pe stradă de la prima oră a dimineţii. Dar nu să-mi ceară autograf ci doar să mă întrebe de sănătate.
Eh, am plecat eu la serviciu azi, pe la 8 fără şi nu apuc să fac 4-5 paşi ca mă şi opreşte o tipă şi mă întreabă ce fac. Conversaţia a decurs aşa:
“-Ce faci fată?”
-Bine!
-Nu mă mai cunoşti, a?
-Nu!
-Ce faci?
-Mă duc la serviciu.
-Ha ha, nu mă cunoşti fată?
-Îmi pare rău, dar nu ştiu cine eşti!
-Sunt prietenă cu Nicu! Ha ha…
-Ok…
-Nu eşti prietenă cu Nicu?
-Nu!
-Ah, scuze!”
Am rămas mască. Iniţial am crezut că e vreo somnambulă care a scăpat din casă, dar era îmbrăcată de stradă şi chiar machiată aşa că am scos din calcul varianta asta. Deci nu-mi rămâne decât să cred că am fost confundată cu altcineva. Mi s-a mai spus că semăn cu diverse persoane, dar să mă oprească pe stradă cineva şi chiar să insiste că mă cunoaşte, iar eu să rămân ceva de genul 
, nu mi s-a mai întâmplat.
Eh, acum urmează să mi se ceară şi autografe şi am rezolvat problema. 
Ieri mă duc la BT să-mi iau un pin nou pentru a putea reinstala minunatul certificat ce-mi permite accesul la aplicaţia BT24 şi o parolă nouă. Ghici ce primesc???? 2 parole. Ce naiba să fac cu ele? Cu care din ele mă loghez? Unde e pin-ul? S-a pierdut pe drumul dintre Cluj (acolo unde e sediul central al Băncii Transilvania) şi Constanţa. E a enşpe miia oară când Bt mă dezamăgeşte. Păcat că mă ţine legată de ei un salariu pe care îl primesc pe un card emis de ei. Am fost obligată şi acum îmi vine să mă iau şi de aia care a ales banca, dar mă abţin pentru că mai vreau salariu. Povestea pe larg aici.
Azi, Ionuţ se duce să-şi ridice certificatul de înregistrare pentru PFA şi dă peste “dosarul respins” pe motiv de nerecunoaştere la nivel naţional a diplomei de competenţe. Bă, dă-o dracu de treabă. Am făcut două drumuri la doamna jurist a ONRC-ului. Cu atitudinea ei de “Bă, eu sunt tare aici, ia vezi cum vorbeşti cu mine!“, nu a fost în stare să ne atenţioneze asupra diplomei din dosar. Trebuia să aştepţi o săptămână ca să afli că ai dat nişte bani şi ai pierdut timpul aiurea făcând un curs la nişte neni “informaticieni”. Păi în condiţiile astea mă duc naibii şi mă fac jurist că aş putea şi eu să-mi dau cu părerea despre un dosar şi după fiecare fraier care îmi vede moaca plictisită aş striga NEEEEEXT.
Două zile diferite, două tute incompetente. Aştept să o văd pe a treia. Sper sa nu fie azi.
Cum naiba să nu iubeşti România?!
