Asta e concluzia la care am ajuns in urma unor intamplari din ultimele zile. In momentul in care accepti prea multe lucruri cuiva se pare ca esti luat de fraier sau esti tratat ca fiind unul. Daca nu faci cum vor cei din jurul tau nu le mai esti prieten, daca nu esti ca ei nu le mai esti prieten, daca nu le dai dreptate nu le esti prieten ba chiar poti sa ajungi sa le fii cel mai mare dusman. Astfel ajungi sa nu mai vorbeasca cu tine sau sa te ignore total. Ciudat, nu? Se presupune ca iti sunt prieteni si ca prietenii te accepta asa cum esti, cu toane bune sau rele, cu chef de vorba sau nu, cu chef de iesit in club sau nu, in concluzie apropiatii (prieteni sau familie) tai ar trebui sa te accepte! Ei bine, se dovedeste ca nu e chiar asa! Intotdeauna vor vrea sa te schimbe, sa-ti adauge ceva sau sa-ti ia ceva! Oricum, asa cum esti nu este bine!
Pana in momentul asta nu am pus semnul egal intre cele doua cuvinte, tolerant si fraier, dar sunt nevoita s-o fac! Se pare ca nu este bine sa accepti tot sau, ma rog, majoritatea chestiilor ce ti se intampla pentru ca vei ajunge la concluzia asta!
Cu siguranta multi imi vor spune ca cei care te trateaza astfel nu-ti sunt prieteni. Cum naiba sa nu-i consideri prietenii tai cand timpul ti-l petreci cu ei? Dar uneori ramai surprins de ce-ti vad ochii si de ce-ti aud urechile… :|
Conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane:
TOLERÁNT, -Ă adj. Îngăduitor, indulgent. [Cf. fr. tolérant].
FRÁIER ~i m. Persoană care nu poate profita de anumite împrejurări
Deci, trebuie sa lasam toleranta deoparte si sa fim mai pretentiosi in privinta celor care ne inconjoara!
Eu nu injur, nu am reusit pana acum sa injur, nu pot, dar astazi m-am intrecut pe mine. Sa nu credeti ca sunt multumita de ceea ce am facut, in nici un caz, chiar nu pot sa cred ca am pronuntat cele mai urate injuraturi pe care le-am auzit vreodata, dar UPC a reusit sa ma faca sa zic lucruri foarte urate.