It's my world » Existențial

I wanna be a billionaire… so fucking baaaaaad!!!

Despina — Fri, 03 Sep 2010 11:14:03 +0000

Mergeam în dimineaţa asta cu microbuzul să-mi rezolv nişte treburi prin diverse colţuri ale oraşului. La un moment dat se auzea la radio în maşină melodia care cred eu că ne reprezintă pe toţi şi nu numai în momentele astea de criză. Mai tot timpul ne dorim să avem atât de mulţi bani încât să-i întoarcem cu lopata.

Unul din băieţii din microbuz ţipă la şofer să dea mai tare un pic radioul, clipă în care şoferul a schiţat un gest care ar fi spus:

“Taci mă! Nu ţi se va îndeplini dorinţa!”

Asta era piesa:

Şi uite aşa a mai trecut un an…

Despina — Wed, 25 Aug 2010 21:05:37 +0000

La mulţi ani, Ionuţ!

Hai, nu te întrista că mai îmbătrâneşti un pic! Eşti mai înţelept acum!

Ce nu voi înţelege niciodată

Despina — Thu, 12 Aug 2010 10:44:23 +0000

Mă uitam dimineaţă prin reader şi găsesc postul ăsta prin multitudinea de posturi apărute peste noapte. Nu e primul de care dau, am mai văzut tipe frumoase lângă maşini tari şi cu altă ocazie, am mai citit despre expoziţii de maşini la care a fost amintită şi participarea fetelor semiîmbrăcate şi de fiecare dată m-am întrebat aceeaşi chestie:

De ce acolo unde sunt maşini tari şi gadgeturi sunt postate şi gagicile astea mai mult sau mai puţin îmbrăcate?

Înţeleg că maşinile şi tehnologia de ultimă generaţie sunt pentru bărbaţi, dar nu exclusiv pentru ei. Înţeleg că bărbaţii când se duc la astfel de expoziţii se duc pentru obiectele respective. Poate doar obsedaţii merg pentru fete. Oare organizatorii de gândesc şi la ei? D-asta le postează pe sărmanele fete în chiloţei lângă maşini şi telefoane sau tv-uri HD?

Sursă foto

Experimentul David Vetter

Despina — Wed, 23 Jun 2010 07:53:23 +0000

Medicii americani au decis să pornească în 1971 un experiment care se baza pe viaţa unui copil. Născut cu lipsa imunităţii, o boală rară atunci, poate şi acum, David Vetter şi-a petrecut întreaga viaţă într-un mediu steril, o bulă de plastic. Toată viaţa pentru el înseamnă 12 ani. Mult, având în vedere că era un copil care îşi dorea ca şi ceilalţi copii să se joace. Cum în toţi aceşti ani nu s-a găsit un donator de măduvă compatibil cu el, s-a făcut un compromis, donatorul fiind sora sa Katherine, incompatibilă de altfel cu David. În urma operaţie au apărut complicaţii care au dus la decesul băieţelului.

Astăzi boala este tratabilă sau poate fi ţinută sub control într-o oarecare măsură.

Mai multe despre povestea băieţelului a cărui întreagă viaţă a însemnat un experiment american aveţi aici şi aici.

Sursa foto

Scrisoare de la terorist către șeful lui….

Vivi — Fri, 18 Jun 2010 08:55:11 +0000

La noi nu e nevoie să vină teroriști pentru că putem și noi singuri să facem bum – bum….na, ofticați-vă ca nu avem nevoie de voi!

Zalutam cu rezbekt, Jefu.

Aderizat la Romania cu bomba la valiza ascuns, tregut fara broblem control la aerobort.

Pastrat dolar american blestemat, bentru construit aigea bomba, dat jumadate la taxi, jumate furat tigan din buzunar. Indalnit frate Ahmed, batron magazin, ajudat la mine.Discutat cu el la cafenea plan bomba, consumat egler broaspat, intoxicat cu zalmonel,noi ajuns la sbital, doctor roman durut la cur, noi luat cur fok.

Jefu, gu bomba praf antrax nu putut facut la Romania ,cineva furat antrax, deci ingercat plan bomba cu
bum-bum…!

Mutat apartament frate Ahmed, adus mult frumos aminde de tara mia, fara apa la robinet, geamm sparte ca Beirut , tigle kazut cap cind vind bate.

Urmarit PROTV emiziune explozia camion azotat, facut frica la mine. Astia romani are tupeu nu gluma ! Urgent trebuie recrutat, jefu ! Bomba cu azotat mare efect aveam..

Inderesat pilotat avion bentru lovit gladire la roman.Vazut delevizor, aparat zbor MIG brabusit singur in ogor la taran, plus taran roman stricat singur gladire, adormit beat , tigara abrinsa, murit soacra, facut chef mare la ei…

Draga Jefu, gineva furat la mine gas pastrat bentru bus la bomba, iar azeara, gind iesit cumbarat baclava, exblodat budelie la barter.

Aicia la Romania , mult cretin!

Zbierat, zguibat la sin, cacat be mine de frica!

Jefu, ma indorg acasa!

Asta romani nu are nevoie de terorism, face singur treaba.

Să fim uniţi pentru o cauză nobilă

Despina — Wed, 28 Apr 2010 16:05:38 +0000

Pe Vali îl cunosc nu de foarte mult timp. La blogmeet-uri ne-am întâlnit şi am schimbat câteva vorbe. Nu ştiu decât că acum îşi doreşte nespus de mult să plece la Cluj. Zice el că e un job, dar tind să cred că job-ul lui are doi ochi şi două picioare şi e o joabă. În fine, nu e problema mea ce face el la Cluj. Ideea e că vrea să plece. Poate o să-i fie mai bine acolo. Mult succes, Vali! Poate ne trimiţi vederi din Piaţa Centrală sau din vreun bar cu joaba ta.

Vali, promit că te promovez la grădi. Poate ţi se îndeplineşte dorinţa!

Istoria umanităţii (pe scurt)

Despina — Sun, 18 Apr 2010 10:21:24 +0000

1. Femeia nu mai acceptă să locuiască în copac. Şi plânge. Bărbatul descoperă peşteră.
2. În peşteră e frig. Femeia plânge. Bărbatul descoperă focul.
3. Copii ţipă de foame. Femeia plânge. Bărbatul descoperă toporul, arcul şi bată şi pleacă la vânătoare.
4. De la atâta carne, copilul se îmbolnăveşte de scorbut şi beri-beri. Femeia plânge. Bărbatul descoperă agricultura.
5. Deoarece mamutul se lasă cu greu ucis, bărbatul lipseşte prea mult de acasă. Femeia plânge. Bărbatul începe să crească animale domestice: vacă, oaie, porc, găina, etc.
6. Femeia s-a săturat de friptură făcută la ţepuşă cu garnitură de boabe verzi fierte mâncată de pe o frunză. Şi plânge. Bărbatul descoperă olăritul.
7. În peşteră e curent şi umezeală şi din cauza asta copii răcesc, fac pneumonie şi mor. Femeia plânge. Bărbatul construieşte mai întâi un bordei apoi o casă din lemn şi piatră.
8. A venit iarnă şi e frig. Femeia plânge. Bărbatul descoperă că pielea şi blană animalelor moarte se poate prelucra şi confecţionează haine.
9. Hainele din piele precum şi alea din blană put. Femeia plânge. Bărbatul descoperă pe rând hainele din lâna (care sunt aspre şi zgârie – femeia plânge), hainele din în (care tot aspre sunt – femeia suspină) şi într-un final hainele de mătase (care par a fi mulţumitoare – femeia zâmbeşte). Mai târziu, bărbatul rezolvă şi problemă mirosurilor emanate de pieile şi blănurile menţionate mai sus.
10. Diverse treburi lipsite de importantă cum ar fi protecţia turmelor de animale şi stârpirea potenţialilor prădători ţin Bărbatul departe de casă. Femeia plânge. Bărbatul domesticeşte câinele şi pisică.
11. Femeia observă că seamănă prea mult cu semenele ei. Şi începe să plângă. Bărbatul inventează fardurile şi bijuteriile.
12. Femeia se plictiseşte de atâta stat în casă şi vrea să-şi lărgească orizontul. Normal, începe să plângă. Bărbatul inventează roată, domesticeşte calul şi descoperă barcă pentru că femeia e fragilă şi oboseşte repede. În plus de asta nimeni n-ar vrea să o audă iar plângând…

Peste ani…
Femeia simte nevoia de a “evada” din cotidian. Nu are timp, bani sau dispoziţia pentru excursii în străinătate, cu prietenele s-ar plictisi, la TV nu e nimic de văzut, afară e vreme urâtă. Capac peste toate, ca de obicei, bărbatul nu e acasă şi oricum nici el n-ar înţelege mare lucru. Femeia ar avea aşaaaaa … un fel de chef de a scrie ceva care să-i aducă complimentele unor necunoscuţi şi să fie o chestie care să păstreze anonimatul şi absolut totul trebuie să fie sub control şi pentru a nu ştiu câtă oară în istorie, femeia începe să plângă. Bărbatul inventează blog-ul.

Morala 1: Când femeile plâng, omenirea evoluează.
Morala 2: Fără femei bărbaţii ar fi trăit şi acum în copac.

Primit pe mail de la colega Irina.

Primul post pe 2010

Despina — Fri, 01 Jan 2010 18:16:18 +0000

S-a dus și anul 2009. A venit 20010 2010. E exact ce spuneam, mult timp voi scrie 20010 în loc de 2010. Obișnuința cu mulți 0 după 2. 10 ani am tot scis așa. Acum trebuie să mă dezobișnuiesc. Pfff, gata că am făcut destulă teoria chibritului.

A fost un an bun 2009, chiar foarte bun pentru că am primit lucruri pe care mi le doream, lucruri care nu speram să mi se întâmple sau să le am vreodată în viața asta. Deși am scris mai puțin pe blog în anul ce a trecut, am început să folosesc exesiv de mult twitter-ul, ba chiar mi-am făcut cont pe facebook și am învățat să-l folosesc jucându-mă pe Farmville. Pot să jur cu mâna pe procesorul lui Bombonel că niciodată nu m-am jucat un joc online, dar nu știu cum a reușit să mă atragă atât de mult farmville. Așa ca vine vrea, poate să-mi fie vecin că altfel nu mă pot îmbogăți

Cred că 2009 a fost primul an în care m-am încumetat să merg pe plajă la -10 grade și a fost foooarte fain pentru că am făcut și poze cu Nicușor care la vremea aia era nou, mânca-l-ar mama de isteț.

În anul de criză 2009 “am scris” despre cum să scapi de datorii și mi-am adus tot mai mulți vizitatori. Zilnic, am avut cel puțin 5-10 căutări, asta în vremurile bune, când intra lumea la mine să mai citească ce scriu . Acum e neinteresant și nu mă mai citește nimeni. Doar eu din când în când. Tot atunci am lăsat rușinea la o parte și am scris cât de nebună sunt și nu în sensul bun, adică ce fixuri am eu.

De mărțișor am primit pinguinul cu care mă mândresc de câte ori am ocazia. La momentul ăla, Ionuț zicea că ăsta va fi cadoul meu până muuuult după ziua mea. Clar, nici el nu a crezut pentru că nu s-a oprit la pinguin.

În 2009, de Paști, a fost primul an în care am gătit singură, fără supravegherea mamei. Bine, drobul nu l-am făcut eu, l-am cumpărat, dar ouăle roșii… singură-singurică le-am făcut. Ba nu, cu Carmen le-am vopsit

1 Mai în Delta Dunării a fost foarte fain deși a cam plouat și am cam înghețat. Wow, am încercat să fac un liveblogging. Ce o fi fost în capul meu? Mi s-a confirmat că am concurență și m-a cam pus pe gânduri treaba asta.

In luna iunie a fost la lansarea cărții lui Mihai Găinușă și mi-am cumpărat cartea care e chiar faină și normal, am făcut poze. A vrut Mâț să mă omoare dar nu știu de ce. Oare simțea ce avea să i se întâmple 6 luni mai târziu ? Si am fost la primul concert al lui Duffy în Constanța, Mamaia mai exact. A fost wow! Mai vreau.

Iulie a fost de departe cea mai grea și cea mai faină lună din 2009. Grea pentru că am avut de dat un examen și de rezultatul său depindea viitorul meu și frumoasă pentru că l-am primit pe Bombonel pentru că sunt fată isteață și am luat 9,55 la examenul despre care spuneam, blogul împlinea 2 ani de existență sub cruda mea stăpânire, am fost pentru prima dată în viața mea la Liberty Parade și am devenit fan Michael Jackson.

L-am cunoscut pe ăla micu‘, așa cum îi spunem noi, când am fost să vedem stelele căzătoare, unde evident, eu am văzut cele mai multe. Ooof, în sfârșit am recunoscut că sunt pițipoancă Dar, ce ar face o piți cu un aragaz nou?! În fine, a găsit ea ce să facă. S-a apucat de gătit și nu se mai oprește.

Luna septembrie e tare de tot. Am primit numai felicitări pentru că m-am titularizat în urma lui 9,55 de la examenul din vară. Ce fain a fost! Am câștigat concursul USBmania și am organizat primul concurs pe blog și ultimul cred pentru că e al naibii de greu să alegi câștigătorul. Am început să gătesc din ce în ce mai mult și mai diversificat. Am pus miere în prăjituri și au avut un succes teribil. Si la final de lună am povestit despre un șef. Vaaaai de cei care îl au! Noroc pe mine că am scăpat de el, ea, mă rog.

Uitându-mă peste ce am scris în octombrie, observ că am stat prost la capitolul chef și că a fost o lună destul de săracă în posturi. Deci nimic notabil. Doar dragoste, muuultă dragoste

Vine și ziua mea în noiembrie, fac 27 de ani și mă simt babă, dar o babă care miroase a Light Blue și care are imprimantă Canon :-> . Oooof, e luna cu cele mai puține posturi. Dar știi cum e, esențele tari se țin în sticluțe mici. Mici, ale dracu, dar crizele de colecist sunt nasoale și nu te lasă să dormi, dar tu ca să fii tare, le ameninți cu operația de care îți este foooooarte frică. Poate doar de gripă porcină nu mi-e frică pentru că e o abureală crasă…

Si uite că vine decembrie și eu gătesc tot mai mult și mai bun. Pui chinezesc cu miere gătit acasă la mama unde în sfârșit ajung după un an de zile. Frate, zici că stau în Andorra State de ajung așa rar. Baclavale pentru noaptea da anul nou, plăcintă cu mere, ananas umplut (n-am poze, dar a fost bun), cornuri la fel de bune pentru satisfăcut bărbați veșnic nemulțumiți (garantez că merge), salată de beouf bună-bună de tot și alte măruntișuri d-astea bune. Bă, gătesc pentru că-mi place și pentru că am pe cine să testez. Am zis! Si ca să-mi fie munca mai ușoră, am fost dotată și cu robokitchen.

Acum că tot ce am scris e istorie pentru mine, vă urez să aveți un 2010 frumos, să fiți sănătoși și să treacă naibii criza asta odată!

Avem di tăti!

Despina — Mon, 21 Dec 2009 12:43:31 +0000

Temă nouă de blog este, zăpadă pe afară este, ger nu mai spunem, este mai mult decât trebuie, colinde avem, porc în frigider n-avem, bani n-avem, dar îi câștigăm la colidat și apoi la loto, frig în casă avem, brad n-avem, trebuie să ieșim să-l căutăm prin piață.

Ce mai… Sărbătorile pot veni. Avem și nu avem tot ce trebuie. Să colindăm ca urmași ai lui Hrușcă ce suntem. Adică precum Fuego ce se tot roagă de ceva ani de mamă-sa să-i împodobească bradul. Cam sadică mami lui Fuegușor dacă nici anul ăsta îl lasă pe copil sa sufere.

Mă iubește. Nu mă iubește.

Despina — Wed, 25 Nov 2009 13:56:54 +0000

Pică. Revine. Pică. Revine. Pică. Revine. Pică. Revine.

Acum a revenit. Să vedem cât timp trece și va pica iar.

Da, despre net e vorba. RDS…