Am primit crema relativ repede, cam o săptămână, chiar înainte să plec la Viena. Era a doua veste bună din săptămână după o mulţime de veşti proaste. Au trecut cam două săptămâni şi cred că e timpul să-mi dau cu părerea despre produs.

Ce-mi place?

Eticheta promite că în 14 zile se întâmplă ceva. Clar nu dispare celulita, nu se pot face minuni în două săptămâni dar eu am observat o îmbunătăţire a aspecutului pielii şi o catifelare la nivelul pielii pe care nu am obţinut-o de la alte creme pentru o perioadă mai mare de….o oră-două. Îmi mai place ambalajul. Da, am o problemă cu produsele care arată bine!

Ce nu-mi place?

Nu-mi place cantitatea recipientului. E foarte puţină cremă. Doar 100 ml. Poate că mi-aş fi dorit ceva mai multă cremă.

Nu prea-mi place nici preţul. Pentru 100 ml de cremă nu aş da 120 lei. Asta face ca produsul să nu fie accesibil oricui. Dar poate că atunci când îţi doreşti un lucru îl obţii indiferent de costuri.

Da, am avut pe mână un produs bun, de calitate (nu spun asta despre foarte multe produse), dar ca orice alt lucru bun la un moment dat se termină. Aşa şi cu Offensive Cellulite. E foarte bun, dar e pe terminate. Nu-mi rămâne decât să sper că după o folosire îndelungată, efectele să fie cele pe care le promite prospectul.

Sursa imagine

Ooooof! De ce visez eu aşa departe?

Da, tot de la Viena e şi asta.

Mi-am luat şi eu apă termală. După atâta reclamă prin reviste, pe la tv şi pe la prietene am zis că trebuie să încerc şi eu această minune a cosmeticii.

Am mers din farmacie în farmacie şi am reuşit să mă hotărăsc. Am luat un tub mare pe care scrie şi mai mare URIAGE Eau Thermale. Am dat 30 de lei pe 300 ml. Am luat-o de fiţă, dar mai ales pentru că de câteva luni tenul meu nu mai arată ca în tinereţi. Dă semne de oboseală şi trebuie să suplimentez maglavaiţurile pe care mi le pun pe faţă. Aşa că am recurs şi la apa termală Uriage, la recomandarea lui Carmen .

M-am dat cu ea şi acum aştept. Nu o să se întâmple o minune la 2-3 pulverizări, sunt conştientă, dar poate după o folosire îndelungată o să-mi rezolv problemele cu tenul.

Poza de aici

Ieri mi-a gătit paste făcute cu mânuţele lui şi cu maşina de făcut paste. Astăzi a gătit peşte în două feluri. Panne şi la cuptor cu tot felul de nebunii le acolo. Buuuun tare. Mâine se mai gândeşte ce mai face.

După ce eu m-am jucat cu jucărica nouă câteva luni bune, acum a venit rândul lui să o facă. Mie începe să-mi placă să mi se gătească şi cred că o sa devin o leneşă în bucătărie.

Am aflat şi ce trebuie să fac ca să-mi curăţ cuptorul pe care de fiecare dată mă chinui să-l fac cât de cât decent şi frumos mirositor.

Stiu că nu am fost prea coerentă, aşa că mai bine vedeţi voi filmuleţul.

Cum avea nişte surimi cumpărat de duminică, deh, am vrut fructe de mare, mai aveam salată iceberg şi roşii, dar şi nişte sosuri pentru salată, d-alea praf pe care le amesteci cu 3 linguri cu ulei şi 3 linguri cu apă, am pus rapid de-o salată pe care am numit-o cu surimi pt că pluteau rondelele de surimi ca în ocean, deci muuulte am pus.

Am spălat salata, am rupt-o bucăţi, am tăiat roşiile, 2 căţei de usturoi (că tot erau curăţaţi pe acolo), nişte telemea de vaci, o mână de muguri de pin şi o rămurică de busuioc proaspăt tocat. A ieşit o nebunie. Peste toate am pus dressingul cu ardei şi verdeţuri. Bun dom’le. Mă pricep!

Iată salata în castron pentru că nu am avut răbdare să mai pun şi în farfurie. Scuzaţi calitatea proastă a pozei, dar mi-a fost lene să mă ridic să-l iau pe Nicuşor.

Scriam cu ceva zile în urmă despre cum mi-am luat eu permisul, cât de mult mi-am dorit să-l iau și ce curaj am avut când pe gheața din ianuarie am dat examenul pentru el. Ei bine,de ceva timp mă gândesc serios că trebuie să încep să conduc, nu de alta, dar în curând va trebui să-mi schimb plasticul ăla cu altul nou. Si cu ce aș putea să încep dacă nu cu o mașină trăsnet?! Ar putea fi una roșie sau poate chiar una galbenă. Ar putea fi una mare sau una mai de domnișoară, așa…

Daaar, cum din salariul meu de educatoare nu-mi permit decât o jucărie cu telecomandă, poate că îmi voi lua un Range Rover maaaaare și roșu și sport și cu telecomandă. Am stat eu și m-am gândit că jucăriile cu telecomandă mi-ar fi de mare folos. Pe lângă că sunt mașini și scopul meu e să încep să conduc, mă mai și împrietenesc cu băieții din grupa mea. Poate chiar facem ceva curse.

Si totuși… aș putea să-mi pun eu pofta în cui, sa nu dau banii pe mașini și alte fițe d-astea și îmi iau un tanc cu infraroșu sau poate chiar două că tot văd că-s la superofertă și mă duc cu el la Parlament și îi strivesc pe toți ăia de acolo. Mie îmi place ideea. Ba chiar prea mult că mi-e să nu o pun în practică.

Așadar, cum spuneam mai devreme pe twitter, am gătit ce mi s-a comandat. Pui chinezesc cu miere și cu garnitură de orez. Rețeta am găsit-o la Teo, de fapt Ionuț a găsit-o. Am mai gătit-o și când am fost acasă, de Crăciun și a ieșit la fel de bun ca și acum.

Poftim de priviți rezultatul isprăvii mele de o oră în bucătărie