It's my world

Că tot mă simt norocos, m-am gândit să scriu un review în locul Despinei, poate-poate îi dau și ei din norocul meu. Și cum nu prea am la ce să fac reviews, m-am gândit să fac review fix la ce i-am luat în urmă cu aproximativ un an: MacBook Pro. Trebuie să spun de la început că nu prea i-a zis pe nume (Bombonel) ci i-a zis mai mult pe numele mic: Mac.

Așadar, să începem cu începutul. Adică cu părțile bune, că astea sunt puține și se termină repede:

• Aspectul. Despre produsele Apple în general se poate spune orice mai puțin că arată rău. Trebuie să recunosc, notebook-ul arată superb.
• Sistemul de operare este Snow Leopard. Comparat cu Windows este și mai bun și mai rău. Are unele lipsuri dar compensează cu alte „jmecherii” șmechere. Nu pot spune dacă este mai bun sau nu, dar pot spune că arată bine. Ah, și cică te poți infecta ceva mai greu, plus că nu există prea mulți viruși (cred și eu, la ce marketshare au… )
• Alimentatorul este magnetic. Ceea ce înseamnă că te poți împiedica de cablu (iar Despina nu e chiar cea mai neîmpiedicată persoană din Univers! ), iar cea mai mare problemă ce se poate întâmpla este că nu se mai încarcă. Nu tu căzături sau cabluri rupte.

Și gata. Astea au fost părțile bune (ți-am zis că se termină repede!). Să vedem acum ce nu îmi place la MacBook Pro:

• Carcasa! Toată atenția acordată de Apple designului s-a dus dracu’ la… muchii. Ok, dacă stai cu el pe masă, nu simți nicio problemă, dar cum îl ții în brațe… Se schimbă treaba. Dar hei, există o rezolvare! Pe care n-am încercat-o. Încă…
• Răcirea. Sau mai bine spus lipsa acesteia. Acum nu știu cum ești tu, dar 80° este o temperatură cam mare pentru un laptop. Și nici măcar nu era în full load!
• Bateria. Reclama zice că ține 8h. Desigur, într-o notă de subsol spune că utilizarea wireless-ului este ocazională (mail), luminozitatea ecranului la jumătate și dacă editezi un document. Reclama e cam mincinoasă, pentru că bateria a ținut doar vreo 5h în condițiile în care luminozitatea a fost aproape de minim, fără conexiune wireless și mă uitam la filme (în tren, când am plecat spre Viena)
• Sistemul de operare. Are multe lipsuri, în special la Finder. De la lipsa unui Pathbar până la operațiuni cu fișierele (eu nu pot înțelege nici picat cu ceară de ce nu există CUT FILE), aceste lipsuri fac o viață mai grea unui utilizator ceva mai avansat. Pe de alta parte, Despina e mulțumită cu el
• Viteza. Probabil știi toate reclamele cu viteza apple și toate căcaturile alea? Eu nu am simțit o viteză extraordinară. Din contră. În plus, chiar dacă Despina nu instalează foarte multe programe, sistemul de operare merge din ce în ce mai greu, chiar dacă are doar jumătate de an de la instalare.
• Activity Monitor (un fel de task manager) îmi arată câte un proces ce folosește 120% din cpu. O fi bine, o fi rău?

Concluzii

Este un produs… ok. Nu este extraordinar de bun dar nici extraordinar de rău. În caz de forță majoră, probabil aș reuși să mă acomodez cu sistemul de operare, dar sunt destul de sigur că n-aș mai cumpăra încă unul, deoarece, oricât de entuziasmat am fost de Mac (și crede-mă, am fost FOARTE entuziasmat!), acest entuziasm s-a stins rapid după ce am avut ocazia să lucrez pe bune pe așa ceva.

Îl recomand în continuare prietenilor sau clienților atehnici deoarece pe mine mă scapă de foarte multe bătăi de cap iar pe ei îi scapă de telefoane la ore dubioase

Iti doresti un produs? Poti sa-l iei GRATIS de la SigmaNET!

La jumătate de an de la primul spectacol al trupei Showtime de care n-am fost prea încântat, băieții au revenit, de această dată în Phoenix. Bine, ei au mai revenit de atunci, dar de fiecare dată ori aflam prea târziu, ori erau în… Enjoy :w00t:  Despre spectacol… ce pot să zic?

• Per total show-ul a fost despre… căcat. Adică s-au făcut multe glume despre căcat. Și ce-i drept… unele glume erau de căcat
• Bordea are o prieten proastă. Ok, fiecare avem noroc sau ghinion în dragoste, dar dacă după juma’ de an încă nu s-a deșteptat, este o mică problemă pe undeva;
• Tot Bordea ne-a povestit iar despre moldoveni, despre cum au ajuns ei în București și cât de alcooliști sunt ei;
• Cristi ne-a readus aminte de Ilie Dobre. Din păcate, pantomima executată ne-a adus aminte și de Vacanța Mare (din zilele de glorie – pre ProTV);
• Tot Cristi a făcut o analiză a celebrei (?!) piese Portugalia. Care a fost mai inspirată decât pantomima
• Pe Neuronu cred că îl urmărește cineva la fiecare show. Și de fiecare dată când vrea Tibi să se ducă la toaletă, „the stalker” țuști înaintea lui în baie. Și uite cum rămâne bietul Neuronu… nerezolvat
• Am fost surprins să văd că Neuronu m-a… recunoscut :| Dacă aș face o comparație, eu nu îmi aduc aminte de niciunul care m-a înjurat pe blogul meu.  Și oricât mi-ar displăcea mie, cred că am mai puțini vizitatori decât el spectatori

Nu mi-a plăcut că aveau fițuica după ei. Nu știu ce era pe fițuică, dar… Era prea „ca la teatru”. În locul lor eu aș angaja un sufleur. Nu mi-a plăcut (și cred că nici publicului) că au început să facă mișto de o familie din public. Familie care a fost destul de neinspirată să vină cu puștiul de 10-15 ani. Și să auzi pe cineva că o întreabă pe maică-ta dacă și cum presează în pat e cam… de căcat.

Per total, la fel cum a zis și Tibi după show, a fost destul de low în ceea ce privește publicul. După juma’ de an cu aceleași glume… Nu mă miră

Băieții au ochii roșii nu pentru că au tras ceva (or fi tras, nu știu ) ci doar pentru că încă n-am învățat să fac poze cu D40

Post scris pentru CTlife.ro