Pofta trebuie satisfăcută

Azi am primit ordin să fac cornulețe. Deh, când treci pe lângă o patiserie și nările îți sunt răsfățate cu mirosuri îmbietoare îti cam vine să-ți cumperi. Dar când știi că acasă îți face cineva toate poftele, nu faci decât să dai un telefon și gata, e ca și cum totul e rezolvat.

Așaaaaa… Trece azi Ionuț prin fata unei patiserii și simte miros de cornulețe și bineînțeles, nu ezită să mă sune și să mă roage așa cum numai el știe, să-i fac cornulețe. Eu nu pot să rezist vocii mieroase și zic că fac. Am căutat o rețetă și m-am apucat de treabă. Cu teamă în suflet și în glas m-am apucat să amestec 4 linguri de zahăr cu 25 g de drojdie proaspătă. Ghici e? Habar nu aveam că drojdia pusă în zahăr, în câteva minute se face lichid Apoi am amestecat treaba aia cu 250 ml de lapte călduț în care am topit 25 g de unt și am finalizat tot maglavaițul cu 400-500 g de făină. Cam cât să iasă un aluat destul de tare pe care l-am lăsat aproape o oră să crească. L-am învelt în 4 prosoape și am așteptat până s-a făcut diiiitamai “aluătoiul”. Între timp am pus și o ciorbă pe foc că deh, sunt gospodină.

După ce am terminat cu toate cele de ciorbă m-am pus pe modelat cornulețe nu înainte să împart aluatul crescut în 4 bucăți pe care le-am întins cu făcălețul, eu așa îi spun, oarecum rotund. Mă rog, dacă pot numi forma aia rotund Le-am tăiat în triunghiuri, ca pe pizza și am pus câte un bucățoi de rahat pe fiecare triunghi și apoi am dat forma de cornuleț. Le-am așezat pe tavă în care am pus o foaie de hârtie de copt ca să nu avem surprize prin cuptor și le-am uns cu ou bătut bine. Am pus în cuptor tava și am scos-o după 15-20 de minute.

Așa am făcut eu a doua oară în viața mea cornulețe și au ieșit suuuuuuper bune. Ionuț zice că au gust de “să mai faci”. Voi mai face.

Si uite așa arată cornulețele mele cu rahat. Buuuuune tare!