Hai să-l scot și pe EL în lume. Ar cam fi cazul după atâta timp. E al meu de vreo 2 săptămâni și dorm cu el. Dacă ar putea să mă țină în brațe ar face-o, dar asta e, cu toții avem defecte. E micuț, doarme pe perna mea și surprinzător, noaptea nu cade din pat. 
El e Iepurică. E un ursuleț simpatic pe care l-am primit de ziua mea. Are fular roșu pentru că e iarnă și îi este și lui frig, dar un om rău a binevoit să-l strângă de gât cu el! Dar Iepurică l-a iertat și a uitat. Acum speră ca altă dată să nu se mai repete greșeala pentru că și el va proceda la fel…va strânge de gât!
Ursulețul meu nu e singurel. Când plec de acasă rămâne cu ochiosul soră-mii. Ochiosul e cățel și e tare simpatic. Pe parcursul timpului el a fost poreclit și Perversul.
Foarte urât ce-i drept, dar limba lui asta a inspirat la un moment dat. 
Sor-mea face destul de urât când a aude, dar îi trece repede!
Ei doi au grijă de căsuță când noi plecăm. E ceva de genul : “În pădurea cu alune/ Aveau casă doi pitici,/ Vine pupăza și spune: / Vreau să stau și eu aici! ” Ideea e că nu am găsit încă pupăza. Încă o mai caut. Sper să nu fi plecat cu Elodia prin țările calde.
wtf? pe urs îl cheamă iepurică?
Da, e ceva rau în asta ? :-w